Pe 3 octombrie voi zbura si eu la mitingul aviatic de la Otopeni!

La mitingul/demonstratia aeriana de pe 3 octombrie de la Aeroportul International Henri Coanda Otopeni prilejuita de aniversarea a 40 de ani de activitate aeronautica civila a respectivei unitatii aeroportuare, va participa si Special Air Services cu intreaga flota: cele doua elicoptere Dauphin YR-SBS si YR-SCS si cu cele doua avioane Cessna 172 N (YR-SES) si Cessna 172 RG (YR-SFS).

La mansa lui YR-SCS se va afla formidabilul Valer Novac pe care sper ca l-ati vazut evoluand absolut spectaculos la mitingurile de la Ghimbav (in a doua zi) si la Buzau. Iar in avionul YR-SFS va evolua Bogdan Martin, pilot cu mare experienta care ma instoteste in aceasta perioada in raidurile pe care le mai fac prin tara. Bogdan va arata ca si Cessna e un avion interesant, chiar daca nu e de acrobatie :)

Aeronavele vor sosi in formatie de la Clinceni. Iar prin bunavointa domnului Ion Draganescu, General Managerul Special Air Services, sint onorat sa ma aflu la mansa lui YR-SES si, ca un pilot incepator ce sint (vreo 67 de ore) voi fi cap de formatie ca e mai simplu. Va fi o formatie alcatuita din pilotii seniori de la SAS si din reprezentantul primei promotii de piloti de la scoala de pilotaj de la SAS (adica eu). :)



Pot sa va divulg ca organizarea celor de la AICHB este exemplara, cel putin la nivelul documentatiei de organizare si a procedurilor stabilite. Sper sa fie un miting foarte reusit in care vom vedea o multime de aeronave militare si civile. Va fi si o parada a aeronavelor de la SSAvC.

Este o ocazie exceptionala pentru mine sa aterizez pe Otopeni! Un aeroport pe care prinzi foarte greu sa aterizezi cu un avion de categoria a 4-a, asa cum este Cessna 172 cu care zbor eu.

See you there... from above!


IMPORTANT!!!
Mitingul aviatic din data de 3 octombrie este cu intrare libera! Comunicarea organizatorilor se pare ca a avut niste deficiente si multa lume a inteles ca este acces restrictionat si este necesara inscrierea pe site-ul Aeroportului Otopeni.

Un raid cu totul special - Clinceni - LRBM/Aeroportul Baia Mare - Clinceni

Pe 16 iulie am facut cel mai spectaculos raid din scurta mea cariera de pilot. Am vorbit in prealabil cu domnul Ion Draganescu de la SAS si am luat avionul Cessna 172RG YR-SFS cu care zbor in ultima vreme pentru un raid pe care nu-l voi uita prea curand. Zborul de 4 ore si 35 de minute dus-intors l-am facut insotit de Bogdan Martin, experimentatul pilot si artist al AN 2-ului, de la care fur meserie in aceasta perioada.

In ziua in care am facut zborul am vrut sa plecam de dimineata. A fost, insa, imposibil fiindca era dat un NOTAM de interdictie a zborurilor de aviatie generala in zona Clinceni intrucat bravii nostri militari ai aerului se antrenau deasupra monumentului eroilor aerului din Piata Aviatorilor. Era antrenamentul pentru parada de Ziua Aviatiei. Si se stie ca in Romania, spre deosebire de majoritatea tarilor din lumea cat de cat civilizata, cand zboara armata nu mai zboara nimeni...

In fine, cu o intarziere de mai bine de 3 ore, am depus si noi planul de zbor pentru Aeroportul Baia Mare. Iata un fragment din planul de zbor de atunci:



Am decolat la ora din planul de zbor si ne-am indreptat spre VOR-ul de la Floresti. Intrucat trebuia sa intersectam axul pistei 07 de la Baneasa, am intrat cu Turnul Baneasa si am cerut aprobarea.



Dupa Turnul Baneasa, trecand si de FLR VOR, am intrat cu Onix Control, organul militar, pe frecventa VFR Romania 130.00. Am primit clearance conform planului de zbor si am plecat spre VOR-ul de la Strejnic.



Faceam navigatie observata dar aveam setate si frecventele de la mijloacele de radionavigatie. Bogdan avea montat pe mansa lui, pe locul din dreapta, GPS-ul. Insa nu ma lasa sa ma uit pe el. Si bine face. Trebuie sa acumulez cat mai multa experienta in navigatia observata, cu harta, busola si cronometrul. Si sa folosesc si ajutorul VOR-ului, DME-ului si ADF-ului.

La intrarea in zona aerodromului Strejnic am intrat pe frecventa lor dar nu era activitate asa ca am ramas cu Onix Control pana nu i-am mai auzit, deasupra Vaii Prahovei.



Dupa Campina, am inceput sa urcam si am trecut valea pe undeva prin dreapta soselei. Destul de mult in dreapta incat sa trecem pe deasupra partiilor de la Azuga. Atmosfera era calma si vizibilitatea foarte buna. Aparatul de fotografiat pe care-l folosesc pentru pozele si filmarile din avion - SONY w290 - nu reusea sa faca mereu sharf-ul in afara cabinei. Uneori se bloca pe urmele mustelor moarte de pe parbrizul avionului. Asa ca unele imagini nu sunt senzationale. Am ales totusi cateva in care se vede minunatia de peisaj care defila sub noi.























Ne-am apropiat astfel de Predeal si, fiind destul de sus - circa 6500 ft deasupra nivelului marii - si vizibilitatea fiind foarte buna, am luat-o direct peste VOR-ul de pe Postavarul.



















Apoi, dupa ce am trecut peste Rasnov, am inceput frumoasa coborare spre aerodromul de la Ghimbav pentru o cafea de la automatul de la Aeroclubul Romaniei :)









Fara GPS, doar cu harta, ochiul si busola, e greu sa gasesti aerodromul de la Ghimbav cand vii de peste munte. Mai ales cand n-ai mai fost prea des pe acolo. Incercati sa-l descoperiti in imaginea de mai jos :)



Dupa aterizare am tras langa hangar si am intrat la aeroclub pentru o cafea. Era o sedinta tehnica la Ghimbav cu reprezentantii tuturor aerocluburilor din tara. Se discutau chestiuni de safety in urma accidentelor nefaste de la Clinceni din vara asta... cel al lui Misu Tone si al lui Mugurel Uta, Dumnezeu sa-i odihneasca...

Am stat doar zece sau cincisprezece minute la Ghimbav si am decolat din nou spre Baia Mare.

Dupa decolare am setat frecventa NDB-ului de la Tg Mures si am urmat capul din fisa de navigatie, urmarind reperele pe care mi le luasem pe harta. Aveam harta editata de de Jeppesen pentru Autoritatea Aeronautica Civila romana. Foarte proasta... Frecventa de la Ghimbav de la aeroclub, bunaoara, este gresita. Lipsesc o multime de localitati importante... Pana si locatia aerodromului de la Ghimbav e desenata gresit... Bine ca descoperisem asta inainte de a calcula traiectul de zbor, la Bucuresti.

Am luat inaltime si am reglat avionul din trimmer sa tina o panta de urcare lina spre Tg Mures. Pe sub noi incepea sa valureasca marea verde a Transilvaniei, cu urcusurile si coborasurile-i atat de faimoase si frumoase.










Dupa o vreme am prins semnalul NDB-ului de la Tg Mures si am tinut directia indicata de ADF. In zare a inceput sa se vada Sighisoara.













O data trecuti de Sighisoara am ajuns la Tg Mures. La intrarea in zona lor am luat legatura cu Turnul Tg Mures.



Ne-au dat clearance sa survolam zona lor, neavand momentan activitate si apoi am intrat cu turnul de la Campia Turzii. Acolo se zbura si o voce feminina de controlor de trafic ne-a dat clearance dar cu ocolirea zonei lor de aerodrom. Cei care zburau erau americani, dupa accentul pilotilor.



Dupa ce am trecut de Campia Turzii am comutat pe frecventa Cluj Approach si am dat un raport de pozitie. Ei ne-au dat clearance pentru Baia Mare conform planului de zbor.

Apoi am ajuns in apropiere de Baia Mare. Am intrat cu Turnul de la aeroport si am cerut aprobarea pentru intrarea in zona in vederea aterizarii. Am cerut aprobare sa venim la aterizare pe directia dinspre oras si cei de la turn ne-au dat clearance.













Apoi ne-am inscris pe finala si, cu pista la vedere, am inceput sa coboram si m-am apucat sa configurez avionul pentru aterizare. Turnul ne transmisese deja conditiile meteo.





Si am aterizat. Am rulat la platforma unde ne astepta o dispecera foarte de treaba. Ca toti oamenii pe care i-am intalnit acolo la aeroport. Bogdan se cunostea bine cu ei fiindca a zburat multa vreme acolo si, astfel, cu ocazia raidului meu, si-a regasit vechi prieteni.

Am tras avionul la platforma si am inceput sa pregatesc, impreuna cu un baiat din personalul aeroportului, alimentarea cu cele doua canistre de 20 de litri de benzina pe care le luasem cu noi de la Clinceni. Nu era, de fapt, nevoie de atata benzina. Plecaseram cu plinul si mai aveam peste jumatate din capacitatea rezervoarelor. Dar am considerat ca e mai bine sa punem si benzina aia la Baia Mare pentru ca trebuia sa trecem muntii inapoi si situatia meteo nu mai era foarte calma. Putea exista varianta unei ocoliri substantiale si era bine sa avem o rezerva de o ora de zbor.









In vreme ce ma urcasem pe o scarita ca sa torn din canistre benzina in rezervoarele avionului, un zgomot de elicopter a inceput sa se auda in departare. Ridicand privirea am vazut ca de pista se apropia un Mi 17 de la MIRA. A aterizat chiar pe pista si a rulat pe sol, pe calea de rulare, ca un avion.















Elicopterul participase la mai multe operatiuni de urmarire in celebrul de acum caz "Buldozerul". Din elicopter au coborat o gramada de baieti foarte solizi si foarte mascati. Si, foarte important, foarte foarte suparati. Asa ca nu era o idee prea buna sa le fac poze... Langa elicopter au venit in mare viteza cateva dubite in care vanjosii au incarcat o multime de saci si cutii cu documente, cred, pe care le adusesera pe calea aerului.

Dupa ce au descarcat "marfa", mascatii au urcat si ei in masini si dusi au fost. Elicopterul a pornit motoarele si, dirijat de dispecera de la sol, a decolat spre Baneasa.



Dupa alimentarea avionului, am intrat la briefing si am scris planul de zbor pentru intoarcerea la Clinceni. Povestea drumului de intoarcere, insa, o veti citi in curand.