Am intrat in posesia licentei PPL

In sfarsit sint si eu pilot cu acte in regula. Sau aproape in regula (au gresit pe brevet o cifra la durata de valabilitate a licentei, dar se va corecta in curand).

Asadar dupa lupte seculare care au durat aproape un an si jumatate, am obtinut si eu cartonul. Foarte foarte mult a durat. Si asta pentru ca traim intr-o tara complet defecta... O tara in care bunele intentii nu sunt suficiente. O tara in care cuvintele rigoare si organizare sunt concepte mult prea abstracte si plictisitoare. A durat de trei ori mai mult decat in orice alta tara si asta, dupa cum s-a vazut in buna masura si de pe blogul meu, nu din vina mea. M-am straduit in toata perioada de instruire sa fac lucrurile cat mai serios si mai bine. Insa sincopele si taraganarile au fost, din pacate, cuvintele la ordinea zilei in procesul de instruire.









Una peste alta, am luat licenta si asta e cel mai important lucru. Trebuie sa multumesc acum din nou unor oameni care au insemnat foarte mult pentru formarea mea ca pilot privat. Multumiri instructorilor Nicolae Virca (mi-a pus prima data mansa in mana), Filip Stelian (m-a scos la simpla), Sorin Nutu (atat pentru zbor cat si pentru ce am invatat la clasa la cursurile de cunoastere a avionului, PPZ, aerodinamica), Bogdan Martin (nu mi-a fost instructor in scoala dar m-a ajutat enorm).

Multumiri profesorilor de la ground school: Doamna Florescu (legislatie), Domnul Badulescu (navigatie), Doamna Popescu (limite umane), Carmen Stefan (meteorologie), Domnul Saitoc (principiile zborului si cunoasterea avionului), Sorin Nutu (principiile zborului, cunoasterea avionului, PPZ).

Multumiri speciale trebuie sa-i aduc extraordinarului pilot si instructor pe elicopter Valer Novac. Are un talent pedagogic special, o mare generozitate si o forta sufleteasca speciala care poate sa-ti canalizeze motivatia pentru aviatie. Si, foarte important, iubeste enorm zborul si asta se simte de fiecare data.

Trebuie sa ii multumesc in mod special si domnului inspector Constantin Neacsu de la Autoritatea Aeronautica Civila pentru increderea pe care ne-a acordat-o mie si colegilor mei la skill test-ul riguros pe care l-am avut cu domnia sa.

In cele din urma, dar nu in ultimul rand, trebuie sa le multumesc domnilor Ion Draganescu de la SAS si Nicu Bata de la Alfa Air fara de care n-as fi avut unde sa fac scoala, ei fiind fondatorii scolii, scoala care - asta e viata! - pe parcurs s-a scindat in doua organizatii de instruire aviatica diferita (SAS si Alfa Air).

Asadar am terminat prima etapa de instruire ca pilot. Urmeaza zboruri pentru acumularea de experienta in aceasta vara. Intentionez sa iau si rating-ul NIGHT VFR. Sunt de facut 5 ore de instructie in zbor si sper sa le fac pana la toamna. Apoi este posibil sa ma inscriu la cursurile teoretice de ATPL. Deocamdata vreau sa zbor si sa acumulez experienta.

Din nou la scoala

Ultimul zbor la scoala il facusem la sfarsitul lui septembrie 2008. Apoi am revenit la ground school si am terminat teoria. Si am mers la Autoritate sa iau toate examenele teoretice. Intre timp, la scoala s-au mai intamplat diverse lucruri importante.

Special Air Services, FTO-ul (Flight Training Organization) care opereaza scoala de zbor pe care o urmez, si-a cumparat aeronavele proprii si a renuntat la colaborarea cu Alfa Air, pe ale carei avioane zburasem anul trecut (cele doua Cessna 172 - YR-ANB - avionul cu care am iesit prima data la simpla, YR-ANC, si Cessna 152 - YR-ANE). Nu vreau sa insist asupra motivelor legate de aceasta incetare a colaborarii pentru ca nu este problema mea. A fost, totusi, destul de neplacut pentru elevi.

Alfa Air si SAS s-au separat iar Alfa Air a devenit facilitate de training PPL independenta.

Iar SAS si-a cumparat propriile avioane.

In fine, una peste alta, zborul s-a reluat si avem acum la dispozitie doua aeronave foarte bune. Prima este un Cessna 172 N, inmatriculat cu YR-SES. Este adus recent in Romania si inmatricularea sa precedenta a fost D-ETKC. Avionul arata si functioneaza foarte bine. Inca n-am apucat sa zbor cu el, dar l-am vazut la lucru si e super ok. Iata mai jos cateva fotografii cu el, din exterior si din interior, facute astazi cu iPhone-ul la Clinceni, si o fotografie cu avionul inmatriculat in Germania, in urma cu cativa ani.















Pe acest avion zboara colegii mei din grupele de incepatori care sunt invtati sa zboare de catre Sorin Nutu, instructor si lector la scoala SAS. Noi, cei din prima grupa de studenti, am studiat cu domnia sa Aerodinamica, Performante si Planificare a Zborului si Cunoasterea Aeronavei iar cei care sunt mai noi vor face si zborul.

Grupa de avansati zboara pe celalalt avion. Este un Cessna 172 RG inmatriculat cu YR-SFS. Este o aeronava putin mai complexa si mai puternica. Trenul de aterizare este escamotabil iar elicea aer pas reglabil. Asta il face sa fie mult mai rapid in zbor.

Astazi am zburat si eu 8 ture de pista la Clinceni cu acest avion si impresia este excelenta. Fiindca n-am mai zburat de 6 luni, trec acum printr-un program de refreshment apoi voi termina tot programul de instruire care mi-a mai ramas de facut ca sa ajung sa merg la skill test. Din acest moment, de grupa de avansati se va ocupa instructorul Bogdan Martin, un foarte competent, rabdator si placut instructor si un excelent si experimentat pilot. Astazi am zburat putin pentru a exersa practic modul de folosire a manetei de reglaj a pasului. M-am descurcat destul de bine si mi-am revenit rapid dupa pauza de sase luni. A fost surprinzator si pentru mine, mai ales ca am pilotat de pe partea dreapta a avionului, lucru pe care nu l-am mai facut niciodata pana acum. reperele sunt altele, folosirea mainii stangi pentru comanda manetei de gaz si a celei de pas nu-mi este foarte la indemana. Cu toate astea, m-am obisnuit rapid si am reusit aterizari bunicele. Din 8 aterizari, doar una a fost tzopaita :)

Maine voi merge din nou la zbor. Voi mai face ture de pista si, probabil, o zona, cu cazuri speciale. Saptamana viitoare voi trage tare, cu zboruri in fiecare zi si cu raiduri in weekend. Trebuie sa ma grabesc sa termin programul de instruire cat mai rapid pentru ca 3 din cele 6 luni pe care le am la dispozitie dupa absolvirea examenelor teoretice au trecut deja. Mai am 3 luni ca sa iau skill test-ul.

Din pacate azi n-am apucat sa pozez si avionul cu care am zburat. Am fost ocupat cu scoala cabinei - cunoasterea aparaturii si comenzilor, citirea si exersarea check-list-urilor etc. - si am omis sa mai fac poze. O sa fac maine.

Pana atunci, iata o panorama de la Clinceni: au inceput sa rasara din ce in ce mai multe avioane pe aerodrom.

A fost si mitingul de 8 martie la Clinceni

O zi cu vant destul de puternic, in rafale de pana la 20 de noduri insa din directia 240, ca si pista in serviciu, asa ca s-a zburat. Greu, dar s-a zburat. Amuzante au fost avioanele ultrausoare Ikarus cand faceau treceri la verticala aerodromului. In lungul pistei 24 se miscau incredibil de incet. Erau ca niste zmee cu roti :) Iar cand treceau in lungul pistei 06 erau niste mici bombe cu aripi impinse de vantul foarte puternic.

Evolutiile lotului national de parasutism au fost si ele afectate de vant. Ne intrebam cu totii daca nu cumva urmau sa aterizeze pe la Bragadiru, purtati de curentii puternici. N-a fost asa. Au fost lansati din AN 2-ul cu domnul Ghitiu la mansa (un maestru absolut pe AN 2, dupa cum spun legendele) si din noua achizitie a Aeroclubului Romaniei - Gippsland Aeronautics AIRVAN - GA8 - TC 320 - la mansa caruia a fost domnul Dobre Tone senior. Coborarile in viteza mare ale parasutistilor si aterizarile cu precizie milimetrica au facut deliciul publicului.

Un moment cu totul special a fost evolutia celor doua elicoptere "Dauphin" AS 365 N (YR-SBS) si AS 365 N1 (YR-SCS) de la Special Air Services. O demonstratie de forta a performantor de exceptie care le-au facut celebre si a maiestria pilotilor Valer Novac, Romeo Constantinescu (care au zburat cu YR-SCS) si Sorin Pintea (pe YR-SBS). Pacat ca nu am putut sa vedem un solo demnstrativ al lui Valer Novac... Poate cu alta ocazie.

Ca sa ramanem la capitolul aeronavelor private participante la miting, doua dintre avioanele pe care am zburat si eu la scoala - Cessna 172N (YR-ANC) si Cessna 152 (YR-ANE) de la Alfa Air - au facut o demonstratie de zbor in celula. Vantul le batzaia destul de tare dar instructorul meu, Filip Stelian, la mansa lui Charlie, si cu noul instructor de la Alfa Air (nu-i stiu inca numele), pe Echo, le-au strunit exemplar.

Zborul planorului acrobat IAR 35 ACRO, ridicat de o Wilga in aer pe o vreme crunta pentru zborul acrobatic a fost frumos. Din pacate vantul l-a incomodat serios pe pilot...

Iacarii acrobati au depasit limitele meteo si au zburat in formatie stransa, aproape la limita nebuniei. Am vazut, in premiera dupa cate stiu, un tonou facut in formatie cu avioanele unul deasupra celuilalt. Realitatea TV a avut elicopterul in aer aproape pe toata durata mitingului - Bravo lor!!!!! Au facut cateva filmari foarte frumoase din elicopterul care zbura la punct fix undeva in partea de nord a aerodromului. Poate cele mai frumoase filmari care au fost facute pana acum la Clinceni. In filmuletele de mai jos se poate vedea si figura acrobatica in premiera de care scriam mai sus.


REALITATEA.NET - Un miting aviatic a fost organizat la Clinceni cu ocazia Zilei Internaţionale a Femeii



A executat apoi un zbor elegant, cu IAR 46S, instructorul Sorin Nutu, cel cu care am facut materiile mai tehnice la ground school (Principiile zborului, Performante de zbor si planificarea zborului, Cunoasterea aeronavei).

Ordinea in care s-au succedat toate aceste zboruri nu a fost chiar cea in care relatez aici, insa am incercat sa mentionez cat mai multe dintre momentele mitingului.

Evolutiile baietilor din Hawks of Romania au lasat pe toata lumea cu gura cascata, tinand cont de vantul extrem de puternic. Formatia a zburat uimitor de bine. Evolutiile solo ale lui Mihai Dobre Tone - care a progresat foarte mult de la ultimul miting la care l-am vazut zburand - si ale "seniorului" Catalin Prunariu au entuziasmat. Misu a executat niste treceri in zbor pe spate la joasa altitudine absolut fenomenale. Baiatul asta incepe sa aiba ceva din indrazneala lui Bazu Cantacuzino de pe vremuri :) Memorabila va ramane trecerea lui cu Extra 300L aparent in limita de viteza dar, oricum, extrem extrem de lent ca ground speed, la verticala pistei la inaltime destul de mica. Vantul era atat de puternic incat tinea foarte tare avionul in loc. Bine, si Misu tinea avionul foarte cabrat :) Oricum, frumoasa imaginea unui Extra trecand, cu nasul pe sus, cu viteza unui ULM.

Am profitat de prezenta la miting a elicopterului Dauphin YR-SCS de la SAS si am zburat, ca pasager, un tur de pista cu Valer Novac si Romeo Constantinescu la comenzi. Mai zburasem cu celalalt Dauphin al Special Air Services, AS 365 N (YR-SBS) insa YR-SCS este mai puternic. Este modelul N1 si are motoarele mai fortoase. Si fenestronul de la elicea anticuplu este mai mare, cu mai putine pale, dar mai mari. Oricum, un aparat extraordinar. Am facut un tur de pista asa cum nu eram obisnuit la Clinceni. La inaltime mult mai mica decat de cele 600 de picioare regulamentare la avion. Am survolat lacul de pe Arges destul de jos, virajele inclinate ne-au furnizat G-uri cum nu prea intalnesc la Cessna 172 :) Zborul cu elicopterul este, totusi, ceva cu totul si cu totul special :) Multumiri pilotilor si, nu in ultimul rand, domnului Ion Draganescu de la SAS.

Marea mea problema la mitingul acesta este ca mi s-a stricat camera foto. Credinciosul meu cal de povara SONY F828 si-a dat obstescul sfarsit, dupa aproape 5 ani de munca, exact in seara de dinaintea mitingului... Fie-i tarana usoara :) Voi trece pe un Nikon D90 sau D80, daca e sa ma iau dupa multi prieteni fotografi care nu concep ca un aparat de fotografiat serios DSLR poate, la o adica, sa si filmeze.

Asa ca invitatia mea e sa vedeti fotografii de la miting pe Romanian Spotters aici, sau aici, pe blog-ul lui Cristian.

Am lasat intentionat la final si unul dintre momentele cele mai emotionante pe care le-am petrecut la miting. Instructorul meu care mi-a pus mansa in mana, cum se zice, domnul Nicolae Virca, despre al carui teribil accident de masina din toamna am mai scris pe blog, a venit la aerodrom! A venit de la Sibiu pentru un control medical si, evident, nu a putut sa nu ajunga la Clinceni.
O intalnire care ne-a facut pe toti cei cu care sa intalnit la cabanuta-birou a scolii de zbor Alfa Air sa credem ca, in curand, vom zbura din nou impreuna cu domnia sa. Inca "nu are baza" in piciorul stang care a suferit cateva operatii, insa regimul de recuperare cu masaj si gimnastica il ajuta sa faca progrese. M-am bucurat mult sa-l revad la aerodrom si sa mai stam de vorba. Si mi-a spus o chestie pe care am luat-o ca pe un compliment trist dar extraordinar de frumos, totodata: ca daca as vrea sa mai zboare cu mine, cum ii spuneam ca de-abia astept, ar putea s-o faca oricand, chiar daca nu poate, deocamdata, manevra palonierul si franele avionului. Si asta pentru ca are incredere in mine ca elev. Evident ca ar fi o utopie sa zburam asa, dar e o declaratie care ma obliga sa tratez cu maxima responsabilitate zborul si de-acum inainte. Multumesc, domnule Virca.